Ies la iveală noi detalii în cazul criminalului din Caracal! Un document făcut public acum puțin timp arată că bărbatul fusese internat la Psihiatrie, în trecut, de mai multe ori. Iar diagnosticul primit de criminalul din Caracal fusese mai mult decât serios.
Criminalul din Caracal fusese internat la Psihiatrie în trecut
În timp ce mulți se întreabă și acum cum a putut săvârși asemenea fapte un bărbat la 66 de ani, un document care datează din aprilie 2010 arată că Gheorghe Dincă fusese internat de urgență la Psihiatrie.
Potrivit documentului, inculpatul a stat internat nu mai puțin de 11 zile în secția de Psihiatrie a Spitalului județean de Urgență Slatina. Bărbatul fusese trimis de medicul de familie, pentru un control mai amănunțit.
Diagnosticul pus criminalului din Caracal Potrivit aceluiași document, Gheorghe Dincă a primit diagnosticul de ”sindrom ( citește mai multe noutăți pe CiteStiri.com ) anxios depresiv”. Alte precizări din acel act menționează un ”tulburări organice de personalitate și de comportament datorită unei boli, vătămări și disfuncții cerebrale„.
Aparent, în 2010, bărbatul era dependent de alcool și avea tulburări mentale și de comportament pe baza consumului de alcool.
Citește și Cosmina, eleva din Brăila dispărută la începutul lunii iulie, a fost găsită. Ce s-a întâmplat cu ea
Mai multe internări la Psihiatrie
Potrivit gazetaoltului.ro, aceasta nu fusese prima „vizită” la secția de Psihiatrie. Acesta fusese internat și-n datele de: 30 ianuarie 2009, 2 aprilie 2009, 3 iulie 2009, 3 decembrie 2009, 11 februarie 2010 și 16 septembrie 2010.
Amintim că Gheorghe Dincă a recunoscut la audierile DIICOT că le-a răpit, violat și ucis pe cele două fete din Caracal: Alexandra Măceșanu și Mihaela Luiza Melencu.
DESPRE BOALA
Cu toate acestea, diagnosticul de tulburare mixtă anxios-depresivă este destul de frecvent întâlnit, pe de o parte fiind preferat de medicii de pe alte specialităţi, care sunt familiarizaţi mai puţin cu psihiatria, iar pe de altă parte datorită implicaţiilor legale reduse.
Există posibilitatea ca un pacient, care prezintă dispoziţie depresivă şi anxietate în acelaşi timp, să fie catalogat cu uşurinţă ca având tulburare mixtă anxios-depresivă, fără a fi investigată cu atenţie îndeplinirea criteriilor de diagnostic pentru o altă boală.
Prezenţa unei depresii pe lângă o tulburare anxioasă, mai ales dacă aceasta este veche, nu este rară. Cele mai întâlnite situaţii sunt: tulburare anxioasă generalizată şi tulburare depresivă majoră, tulburare de panică şi tulburare depresivă majoră sau fobie socială şi tulburare distimică. Dispoziţia tristă, fără a face parte din tabloul unei boli depresive, însoţeşte frecvent diferitele tipuri de tulburări anxioase.
Criterii de diagnostic:
Manualul de diagnostic DSM IV nu prezintă tulbuarea mixtă anxios-depresivă ca pe o boală psihică. Definirea acesteia se face în ICD 10, un alt manual de diagnostic, criteriile de diagnostic având ca puncte de plecare coexistenţa simptomelor anxioase şi depresive şi absenţa altor boli psihice.
Din această cauză tulburarea mixtă anxios-depresivă a fost puţin cercetată, fiind considerată mai mult la limita dintre normal şi patologic.
Tratament:
Medicaţia folosită este cea antidepresivă, cea mai bună alegere par a fi inhibitorii recaptării serotoninei.
Cum simptomele bolii sunt de cele mai multe ori cel mult moderate, terapia cognitiv-comportamentală poate fi o variantă mai bună decât medicaţia antidepresivă, în condiţiile în care pacientul manifestă deschidere pentru o astfel de terapie.
